Dirijor Cristian Neagu
Program
Sabin Drăgoi – Colindă
Ludwig van Beethoven – 12 contrabasuri
Bela Bartók – Șase dansuri românești
Ludwig van Beethoven – Simfonia I în do major op. 21
Deschidem magicul decembrie cu un concert simfonic aparte
„Am intrat într-un spațiu și un timp cu totul speciale, pregătindu-ne pentru una dintre cele mai mari sărbători creștine. De aceea, programul lunii decembrie al filarmonicii arădene va aduce în fața publicului lucrări menite a îmbogăți și a aduce epifanii sonore în sufletele auditorilor.” – dr. Alin Văcean, manager al Filarmonicii de Stat Arad.
Luna decembrie debutează cu un program integral simfonic, seara de 3 decembrie 2015, însumând o serie de partituri agreabile, cu impact nemijlocit asupra audiţiei. Colinda, prima parte a Divertismentului rustic de Sabin Drăgoi este partitura care iniţiază programul dirijat de Cristian Neagu şi care transpune în mediul instrumental două dintre cele mai minunate cântece rituale străvechi, „O, ce veste minunată” şi „Sub cel roşu răsărit”.
Odată instalată ambianţa de decembrie şi de sărbătoare, ne permitem saltul înspre creaţia beethoveniană de la sfârşitul secolului al XIX-lea, cele 12 Contradansuri (WoO 14) fiind recunoscute astăzi drept partiturile care i-au facilitat lui Beethoven accesul într-o Vienă aflată încă sub dominaţia lui Joseph Haydn şi Wolfgang Amadeus Mozart, într-o citadelă a muzicii, în care unul dintre punctele de atracţie îl constituia divertismentul şi muzica de circumstanţă. De o durată extrem de redusă, contradansurile sunt astăzi partituri familiare auditorilor, unele dintre ele fiind reluate tematic în marile creaţii de mai târziu.
Finalul primei părţi a serii simfonice le revine Dansurilor populare româneşti de Bela Bartók, în care, fără să creeze replici sau cópii savante, marele muzician al secolului XX resuscitează un patrimoniu cultural prin asimilarea profundă a folclorului.
Beethoven, în pragul afirmării limbajului său simfonic, revine după pauză în tematica programului orchestral, dezvăluită în paginile Simfoniei I, în do major, op.21, o partitură de hotar a anului 1800, care relevă prin particularităţile ei geniul compozitorului şi limbajul unui secol care domină încă şi astăzi audiţiile universale.
