Concert cameral extraordinar

Dirijor – Dorin Frandeș

Solişti
Nicoleta Brola – soprană
Annamaria Kaszoni – soprană
Melinda Duffner – mezzosoprană
Florin Gherghel, Natalia Gorceacova, Titus Avrămuţ, Zoe Paşca – vioară

Program
– Antonio Vivaldi (1678 – 1741) Concertul pentru patru viori op.3 nr.1
Florin Gherghel, Natalia Gorceacova, Titus Avrămuţ, Zoe Paşca
– Alessandro Stradella (1639 – 1682) Se nel ben sempre incostante
Nicoleta Brola
– Georg Friedrich Händel (1685 – 1759) Alcina -Tornami a vagheggiar
Annamaria Kaszoni
– Piotr Ilici Ceaikovski (1840 – 1893) Dama de pică – Aria Polinei
Melinda Duffner
– Giovanni Paisiello (1740 – 1816) Nel cor piu non mi sento
Nicoleta Brola
– Léo Delibes (1836 – 1891) Lakmé – Duetul florilor
Annamaria Kaszoni, Melinda Duffner
– Wolfgang Amadeus Mozart (1756 – 1791) Nunta lui Figaro – Deh vieni non tardar
Nicoleta Brola
– Antonio Vivaldi (1678 – 1741) Juditha Triumphans – Armatae face
Annamaria Kaszoni
– Wolfgang Amadeus Mozart (1756 – 1791) Nunta lui Figaro – Voi che sapete
Melinda Duffner
– Giulio Caccini (1551 – 1618) Amarilli, mia bella
Nicoleta Brola
– Jacques Offenbach (1819 – 1890) Povestirile lui Hoffmann – Barcarola
Annamaria Kaszoni, Melinda Duffner

“De Dragobete” – cameralul extraordinar al serii de Sâmbătă, 25 Februarie 2017, de la ora 19.00, din Sala Regele Ferdinand a Primăriei Arad, este o celebrare a muzicii dedicate scenei, o istorie în miniatură a artei vocale a secolelor XVII, XVIII şi XIX, de la pietrele de temelie puse de Giulio Caccini şi Alessandro Stradella, la numerele exotice ale operei franceze şi libretele secolului al XIX-lea.

Un program de arii şi duete feminine, propus de sopranele Nicoleta Brola, Annamaria  Kaszoni  şi mezzosoprana Melinda Duffner, conturează un splendid medalion liric, care transcende prin universalitatea limbajului muzical mesajul de sărbătoare al calendarului popular.

Păşim în seara de după Dragobete într-un fascinant periplu sonor, economic gândit şi cronometrat într-o oră de audiţie, care răsfaţă şi impresionează prin întreg cuprinsul ei.

Departe de a fi considerate astăzi partituri desuete, care nu reuşesc să pătrundă în lumea reală a auditorului modern, ariile antice, repere considerate celebre în secolele preclasice, sunt punctele de plecare pentru  partiturile de virtuozitate ale lui Antonio Vivaldi  sau Georg Friedrich Händel, pentru clasicismul lui Giovanni Paisiello sau  ceea ce devine opera în mâinile genialului Wolfgang Amadeus Mozart, pentru  rafinamentul şi melancolia lui Piotr Ilci Ceaikovski sau subtilităţile de culoare din marile duete ale lui Jacques Offenbach sau Léo Delibes.

Un acompaniament cu structură camerală, girat de la pupitrul maestrului de orchestră de dirijorul Dorin Frandeş, dar şi o nouă inserţie instrumentală din celebra colecţie L’Estro armonico de Antonio Vivaldi, în care se disting violoniştii Florin Gherghel, Natalia Gorceacova, Titus Avrămuţ şi Zoe Paşca, completează tabloul serii de Februarie.

Portret Dorin Frandeş

Născut în 5 Mai 1949 la Cluj Napoca, Dorin Frandeş a absolvit secţia de pian a  Liceului de muzică „Sigismund Toduţă” în 1969. A urmat cursurile Academiei de muzică « Gheorghe Dima », studiind la clasa de pian a maestrului Harald Enghiurliu, apoi la clasa de dirijat orchestră îndrumată de maestrul Emil Simon, pe care a absolvit-o ca şef de promoţie.

În timpul anilor de studii a participat la cursurile de vară  ale maestrului Arwid Jahnson (St. Petersburg, Rusia) organizate de Academia de muzică “Franz Liszt” din Weimar.

A participat totodată la numeroase festivaluri pentru tineri dirijori de orchestră (Piatra Neamţ şi Buşteni) organizate de Colegiul criticilor şi muzicologilor din România.

În 1971 a devenit dirijor permanent al orchestrei simfonice din Sibiu şi a fondat în acelaşi an orchestra de cameră Ars Cedonica a Filarmonicii de Stat din Sibiu. Alături de aceste ansambluri a realizat un număr impresionant de concerte (mai mult de 400) în ţară şi străinătate.

Dorin Frandeş a realizat un număr mare de înregistrări speciale pentru posturile  naţionale de radio şi televiziune, cu lucrări din repertoriul universal şi românesc. În aceeaşi perioadă a realizat un număr mare de prime audiţii absolute din creaţia românească şi universală.

Începând din  1987 a fost dirijorul permanent al orchestrei simfonice din Arad, iar  din 1992  până în 2007, directorul Filarmonicii de Stat Arad. La pupitrul ansamblurilor instituţiei a susţinut numeroase concerte vocal simfonice, simfonice şi educative pentru publicul oraşului Arad şi în străiătate (Ungaria, Germania, Elveţia, Austria, Serbia, Italia, SUA  şi Taiwan).

În 1989 a realizat primul său disc în colaborare cu Casa de discuri Electrecord.

Dorin Frandeş este invitat cu regularitate de toate orchestrele simfonice din România. El a dirijat totodată spectacole de operă la Opera Română din Cluj, la Teatrul liric din Braşov şi Teatrul liric din Constanţa.

Ca şi profesor asociat, a predat muzica la Universitatea de Vest « Vasile Goldiş »  şi la Facultatea de teologie Penticostală din Arad, dirijat coral şi orchestraţie la Institutul Biblic Emanuel din Oradea, iar în perioada 1999 – 2000 şi 2002 – 2003 a condus clasa de orchestră a Facultăţii de muzică din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara.

A fost declarat „Omul anului” pentru anul 1997-1998 de către un institut de specialitate din Marea Britanie.

În 2002 Dorin Frandeş şi-a obţinut doctoratul la Academia de muzică « Gheorghe Dima » din Cluj cu teza « Galaxia Edison Marconi – Modificări ale sonosferei în urma implicării efectelor curentului electric”

Portret Nicoleta Brola

Nicoleta Brola a studiat canto şi arta scenică la Academia de Muzică Gheorghe Dima  din Cluj Napoca şi şi-a obţinut masteratul în muzică la Universitatea de Vest din Timişoara.

A debutat  în anul 2007 pe scena Operei Naţionale  din Cluj Napoca, în  rolul Gildei din opera Rigoletto de Giuseppe Verdi, sub bagheta maestrului Victor Dumănescu, iar doi ani mai târziu a susţinut rolul principal în spectacolul Zilele noastre ca fumul, alături de actorii Teatrului de Stat din Cluj Napoca.

În octombrie 2010 a făcut parte din distribuţia de solişti a spectacolului organizat de Teatrul de Păpuşi din Praga, în colaborare cu Teatrul clasic Ioan Slavici şi Filarmonica din Arad.

Tot la Arad, în anul 2012, interpretează rolul principal din La serva padrona de Giovanni Battista Pergolesi, spectacol realizat în premieră de Teatrul clasic Ioan Slavici, iar în luna noiembrie, colaborează cu Filarmonica Banatul din Timişoara, în programul aniversar dedicat compozitorului şi dirijorului Remus Georgescu.

Invitată în concerte tematice patronate de Asociaţia Amicii Regelui Mihai, sopranei ii este acordată în anul 2008 diploma de excelenţă din partea organizatorilor.

Susţine un număr de 17concerte cu Stabat Mater de Giovanni Battista Pergolesi, în cadrul unui turneu artistic în Franţa şi Elveţia, iar în ultimii ani este invitată să colaboreze în concerte tematice, cu instituţii de cultură din Arad şi din alte oraşe.

Nicoleta Brola este organizatoare şi membră în juriul Concursului de canto Nicolae Brânzeu, al Festivalului Internaţional Theatrum Mundi şi preşedintele juriului concursului Vocea de Aur (ediţiile I şi II), de la Bătania (Ungaria).

Portret Melinda Duffner

Melinda Duffner a absolvit  în anul 2009 cursurile Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj Napoca, unde a studiat  la clasele de canto îndrumate de Elena Andrieş şi Iulia Merca.  În acelaşi an a participat  la cursul de măiestrie al sopranei Mariana Nicolesco şi şi-a iniţiat studiile masterale la clasa Ramonei Eremia.

Membră a Filarmonicii Transilvania din Cluj Napoca, mezzosoprana  colaborează şi cu alte instituţii de concert  sau spectacol din Romania, abordând  în mare parte roluri din literatura vocal simfonică. Repertoriul ei cuprinde deopotrivă partituri ale barocului  şi clasicismului muzical  – Gloria (Antonio Vivaldi), Uns ist ein Kind geboren (Johann Sebastian Bach),  Recviem  şi Nelson Messe (Joseph  Haydn), Recviem şi Krönugsmesse  (Wolfgang Amadeus Mozart)  – dar şi creaţii  ale secolelor XIX şi XX: Die erste Walpurgisnacht (Felix Mendelssohn Bartholdy), Oratoriul Bizantin de Crăciun  (Paul Constantinescu) sau, în primă audiţie, Messa Votiva (Matteo Salvi).  Pe scena Filarmonicii din Arad a interpretat şi roluri din partituri de operă sau operetă: Mamma Lucia – Cavalleria Rusticana (Pietro Mascagni), Maricica  – Dragostea triumfă  şi Bunica – Scufiţa roşie de Nicolae Brânzeu.

Portret Annamaria Kaszoni

Annamaria Kaszoni a absolvit cursurile Liceului de artă Sabin Drăgoi din Arad  şi a început să studieze canto la Conservatorul din Viena, sub îndrumarea profesoarei Julia Conwell, obţinându-şi diploma în anul 2014. În anul 2016 şi-a finalizat studiile masterale la Hochschule für Musik und Tanz din Köln, la clasa prof. Kai Wessel.

A urmat totodată numeroase cursuri de măiestrie, sub îndrumarea prof. Dalia Schaechter, Uta Schwabe şi Christoph Pregardien, în anul 2016 fiind finalista concursului de canto Schloss Rheinsberg din Berlin.

De-a lungul anilor de studii soprana a participat la numeroase producţii de operă precum An Allem ist Hütchen schuld de Siegfried Wagner (în rolurile Hexenweibchen, der Stern şi die Müllerin) sau Der Freischütz de Carl Maria von Weber (Änchen). A cântat pe scena Filarmonicii din Arad Carmina Burana de Carl Orff, rolul principal din operele contemporane Ein Lied  şi Gespräch mit einem Stern la  Köln, Bochum şi Wroclaw, iar la Konzerthaus din Viena, liedul Ich bin der Welt abhanden gekommen de Gustav Mahler.