Arii și duete de dragoste din opere de Gaetano Donizetti, Giuseppe Verdi, Alfredo Catalani, Ruggiero Leoncavallo, Giacomo Puccini, Antonin Dvorak

Dirijor – Gheorghe Victor Dumănescu

Solişti – Carmen Gurban, Marius Vlad Budoiu

Cu participarea corului academic al Filarmonicii de Stat Arad
Dirijor Robert Daniel Rădoiaș

Program
• Gaetano Donizetti, Don Pasquale – Uvertura
• Gaetano Donizetti, Don Pasquale – Corul servitorilor
• Antonin Dvorak, Rusalka – Mnesicku na Nebe hlibokem – Carmen Gurban
• Ruggiero Leoncavallo, Paiaţe – Vesti la giubba – Marius Vlad Budoiu
• Ruggiero Leoncavallo, Paiaţe – Din, Don, suona vespero – cor
• Giacomo Puccini, Tosca  – E lucevan le stele – Marius Vlad Budoiu
• Giuseppe Verdi, Aida – Ritorna vincitor – Carmen Gurban
• Giuseppe Verdi, Traviata – Corul matadorilor
• Giacomo Puccini, Boema – O soave fanciulla Duetul Mimi – Rodolfo (actul I) – Carmen Gurban/Marius Vlad Budoiu
• Francesco Cilea, Adriana Lecouvreur – Judecata lui Paris – balet
• Franz Lehar, Ţara surâsului – Dein ist mein ganzes Herz – Marius Vlad Budoiu
• Alfredo Catalani, La Wally – Ebben? Ne andrò lontana – Carmen Gurban
• Camille Saint Saens, Samson şi Dalilla – Bacchanale – balet
• Giacomo Puccini, Tosca – Duetul de dragoste Tosca – Cavaradossi (actul I) – Carmen Gurban/Marius Vlad Budoiu
• Giuseppe Verdi, Rigoletto – Zitti Zitti moviamo a vendetta – cor de bărbaţi
• Giuseppe Verdi, Traviata – Brindisi

Rusalka, Wally, Tosca, Mimi sau Aida, Canio, Cavaradossi, Rodolfo sau Prinţul Sou Chong,  sunt tot atâtea destine consumate în lumea imaginară a scenei de operă, pe care generaţii succesive de melomani le-au înconjurat cu emoţie şi pasiune, le-au împărtăşit extazul sau tristeţea, aducând de fiecare dată elogii muzicii, forţei ei dramatice şi abilităţii prin care arta a reuşit să le stârnească şi să le răscolească afectele.

Splendide şi nemaiîntâlnite poveşti de dragoste, extraordinare melanjuri de drame şi iubiri, imense doze de măiestrii componistice, dar şi autografe şi titluri de spectacole care au învins barierele timpului, acestea sunt ingredientele unuia dintre cele mai mari evenimente ale actualului parcurs concertistic, o întâlnire cu două dintre vocile de mare carieră ale acestui timp şi un maestru de orchestră, a cărui prezenţă  impune impecabilul.

Arii şi duete de dragoste într-o perfectă zidire de sunet şi cuvânt, dar şi numere corale inserate ca pastile de culoare, alcătuiesc tabloul unui CONCERT DE ZIUA FEMEII, aşezat în calendarul joii de 9 Martie 2017, o seară care începe la ora 19.00, în Sala Cercului Militar, şi care îi readuce în acest  benefic început de primăvară pe soprana Carmen Gurban, tenorul Marius Vlad Budoiu şi dirijorul Gheorghe Victor Dumănescu.

Apariţiile corale pregătite de Robert Daniel Rădoiaş reprezintă fragmente agreate din operele Paiaţe, Trubadurul şi Traviata, iar numere mari de balet, tablouri instrumentale desprinse din Adriana Lecouvreur  (Francesco Cilea) sau Samson şi Dalila (Camille Saint Saens), pigmentează această splendidă gală a noului anotimp.

Portret Gheorghe Victor Dumănescu

Gheorghe Victor Dumănescu s-a născut la Târgu Jiu, în anul 1944. A urmat cursurile Liceului Vasile Alecsandri din Galaţi, liceu etalon în acea perioadă, apoi, în două etape, acelea ale Conservatorului de Muzică George Enescu din Iaşi: absolvă în 1967, sub îndrumarea prof. Ion Pavalache, clasa de dirijat coral academic, iar în 1974, cursurile secţiei de dirijat orchestră,  la clasa Maestrului Ion Baciu. Şi-a început cariera muzicală în calitate de profesor de orchestră şi orchestră de cameră (1967 – 1969) în cadrul Liceului de muzică din Galaţi, în anul 1969 este numit dirijor al corului Gavriil Musicescu al Filarmonicii Moldova din Iaşi, pentru ca în 1974 să devină, pentru o perioadă de zece ani, dirijor al Operei Române din Iaşi. Primul spectacol dirijat a fost baletul Giselle.

Colaborările sale cu Opera Română din Cluj Napoca au început în anul 1981, realizând  încă de la primele sale apariţii  în fosa operei clujene spectacole eveniment, care au însumat cele mai bune distribuţii şi regii ale momentului.

Ca reper stabil în cariera sa, Opera Română din Cluj-Napoca reprezintă perioada anilor 1984 – 1991. În anul 1991 devine profesor universitar în cadrul Academiei de Muzică Gheorghe Dima, la clasele de operă, orchestră şi dirijat. Perioada cursurilor universitare este cuprinsă între 1991 şi 2010, cuprinzând şi susţinerea doctoratului cu o temă îndrăzneaţă ca titlu şi abordare, Contemporaneitatea spectacolului de operă şi impactul acestuia cu mass media, teză îndrumată de prof. dr. Valentin Timaru.

În paralel trebuie menţionata calitatea de director artistic al Operei Naţionale din Chişinău (1991 – 1994) şi aceea de prim dirijor şi director artistic al Operei Antalya sau Noua Operă din Antalya (1998 – 2001). De notat sunt şi colaborările cu teatrele lirice şi concertele simfonice susţinute pe scene de concert din ţară şi străinătate (Italia, Germania, Elveţia, Franţa, Spania, Bulgaria, Turcia, Austria, Olanda, Luxemburg, Belgia, Ucraina, Republica Moldova etc.), dovadă a repertoriului stăpânit, operă, operetă, balet, vocal simfonic, musical. Trebuie amintită totodată calitatea de membru în jurii naţionale sau internaţionale de dirijat sau canto, precum şi colaborările  sale cu solişti de talie internaţională, precum Paata Burchuladze, David Ohanesian, Nicolae Herlea, Maria Slătinaru Nistor, Ludovic Spiess, Galina Bauer, Ionel Voineag, Liliana Bizineche, Elena Mosuc, Ştefan Ruha (vioară), Andrei Agoston (vioară),  Marin Cazacu (violoncel), Csiky Boldizsar (pian), Daniel Podlovschi (vioară), Mihai Constantinescu (vioară), Mihai Ungureanu (pian), Florin Paul (vioară), în spectacole  şi concerte aplaudate la scenă deschisă.

Maestrul Gheorghe Victor Dumănescu a fost distins cu trofeul Lya Hubic, la prima ediţie a festivalului Oameni de aur ai Operei (2003), cu Meritul Cultural în grad de Ofiţer Comandor din partea preşedinţiei României (2004) şi cu diploma de Profesor Emerit al Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj.

Portret Carmen Gurban

Absolventă a Academiei de muzică Gheorghe Dima din Cluj, Carmen Gurban a studiat canto sub îndrumarea profesorilor Gheorghe Roşu, Angela Nemeş şi Ileana Cotrubaş (cursuri de măiestrie). Participările la competiţii internaţionale de anvergură i-au adus sopranei şi primele confirmări: Primul Mare Premiu la Concursul internaţional de la Toulouse (1990), Premiul II la Bilbao (1992), Premiul juriului Francesco Vinas la Concursul internaţional de la Barcelona (1992), Două premii speciale la Concursul Belvedere de la Viena (1993), Premiul III şi Premiul special al publicului, la Concursul Viotti – Valsesia (1995) şi Premiul I la Concursul Internaţional ”Città di Roma” (1995).

Soprana a colaborat cu toate teatrele de operă şi Filarmonicile din România, activitatea ei internaţională desfăşurându-se pe scene din Austria, Franţa, Italia, Olanda şi Spania. Printre ansamblurile mari care au acompaniat-o în concert se numără Orchestra Naţională Radio şi Corul Radio din Budapesta, Europa Symphony, Orchestra din Viena, Filarmonica de Stat Baden-Baden din Germania, Filarmonica de Stat Praga, Filarmonica de Stat din Bulgaria, Filarmonica de Stat din Istanbul-Turcia, et

A interpretat roluri din opere şi operete pe scene la fel de recunoscute: Théâtre du Châtelet, Theatre Carré Amsterdam, Concertgebouw Amsterdam, Den Haag Concertgebouw, Teatro del Capitolio de Toulouse, Halle aux Grains Toulouse, Gran Teatre del Liceu, “Teatro Verdi” Florenţa-Italia, “Teatrul Manzoni” Roma – Italia, Opera de Stat Sofia/Bulgaria, Opera Donau, Russe/Bulgaria, Opera de Stat din Chişinău.

Acompaniată de ansambluri simfonice de prestigiu (Orchestra Radiodifuziunii Române Bucureşti,Corul şi orchestra Radiodifuziunii din Krakovia, Europa Symphony, Opera Maghiara Cluj),Carmen Gurban a înregistrat CD-uri cu lucrări de Charles Gounod, Giacomo Puccini, Giuseppe Verdi şi Antonin Dvorak.

Printre dirijorii care au acompaniat-o se numără Michel Plasson, Octav Caleya, Carlo Donadio, Delio Casetto, Itay Talgam, Karel Mark Chichon, Joan Grimault, Fahradtin Kerimov, Borislav Ivanov, David Crescenzi, Nayden Todorov, Alexis Hauser, Szálman Lorànt, Wolfgang Gröhs, G. Janssen, Zeev Dohan, Alexandru Lăscae, György Selmeczi, Volker Schmidt, Ladislau Roth, Andreas Meisner, Jose Abel Fernandez, Alfonso Saura, Erwin Acél, Niccola Giuliani, Ivano Krincher, Justus Frantz, Didier Luchessi, Horia Andreescu, Cristian Mandeal, Petre Sbârcea, Remus Georgescu, Paul Popescu, Corneliu Calistru, Ion Iancu, Gheorghe Costin, Victor Dumănescu, Vlad Conta, Florentin Mihăescu, Mihaela Roşca, Răzvan Cernat, Oroşanu, Adrian Morar, Hary Bela, Dorin Frandeş, Radu Ciorei, Josef Horvath.

A apărut în regii semnate de Tompa Gabor, Mihai Măniuţiu, Cătălin Ionescu Arbore, Carmen Dobrescu, Rareş Trifan, Franz Meewis, Ognian Draganov, Emil Strugaru, Alexandru Fărcaş etc.

Repertoriul solistei cuprinde partituri de operă, operetă şi vocal simfonic, activitatea ei de scenă însumând peste 1500 de apariţii. Pe scene lirice interpretează roluri de Wolfgang Amadeus Mozart, Georges Bizet, Charles Gounod, Otto Nicolai, Francesco Cilea, Giacomo Puccini, Giuseppe Verdi, Richard Wagner, Johann Strauss, Franz Lehár şi Emmerich Kálmán. La acestea se adaugă marile partituri ale repertoriului vocal simfonic, cu predilecţie titluri romantice precum Simfonia a IX-a şi Missa Solemnis de Ludwig van Beethoven, Simfoniile a II-a şi a IV-a de Gustav Mahler sau Recviemul de război de Benjamin Britten.

De-a lungul carierei, sopranei i-au fost acordate: distincţia ÁgnesKriza din partea Operei Maghiare din Cluj – Napoca (2001), Trofeul Lya Hubic – Oameni de aur ai Operei (2004), Premiul Revistei VIP pentru cea mai bună solistă de operă a anului (2011), Diploma de onoare a Operei Naţionale Iaşi (2011)

Carmen Gurban este prim-solistă a Operei Naţionale Cluj-Napoca (din 1990) şi conferenţiar universitar doctor la Academia de Muzică “Gheorghe Dima” Cluj-Napoca.

Portret Marius Vlad Budoiu

Sub consideraţia de a fi artistul liric român cu cel mai vast repertoriu, cuprinzând roluri de operă de primă mărime, repertoriu vocal-simfonic şi cameral (peste de 120 de titluri!), Marius Vlad Budoiu este unul din cei mai apreciaţi tenori români, oferind cu fiecare apariţie interpretări memorabile. Muzician de aleasă formaţie şi interpret sensibil, se face remarcat în orice context, ca un artist deosebit.

A absolvit Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj și a studiat cântul cu tatăl său, baritonul Ion Budoiu, cu mezzosoprana Edita Simon şi cu basul Gheorghe Roşu.

Tenorul Marius Vlad Budoiu a debutat la 21 de ani cu lucrarea „Simfonia a IX-a” de Beethoven, la Filarmonica din Târgu-Mureş, apoi, în repertoriul de operă, în rolul Lenski (Evgheni Oneghin), la Opera Maghiară din Cluj. Primele roluri pe scena Operei Române din Cluj au fost Rodolfo (La Bohème de Giacomo Puccini) şi Alfredo (La Traviata de Giuseppe Verdi). Cu rolul Tamino (Die Zauberflöte de Wolfgang Amadeus Mozart) şi-a făcut debutul pe scena Operei Naţionale din Bucureşti, în 1996.

Fiind un foarte bun muzician şi stăpânind bine germana, franceza, engleza şi italiana, este solicitat pe toate scenele lirice şi ale Filarmonicilor din ţară, şi apare de ani buni pe scenele din străinătate, unde s-a remarcat prin calitatea vocală şi profesionalism. A cântat în sute de concerte şi spectacole, pe scene din Anglia, Franța, Spania, Italia, Germania, Belgia, Olanda, Austria, Elveția, Bulgaria, Rusia, Serbia, Polonia, Cehia, Slovacia, Turcia și Japonia.

Tenorul Marius Vlad Budoiu a abordat o largă paletă repertorială, de la lucrări de Händel (The Messiah, Judas Maccabeus, Israel in Ägypten) și creaţii mozartiene – rolurile Tamino (Die Zauberflöte), Don Ottavio (Don Giovanni) şi Idomeneo (Idomeneo) –  la lucrări ale secolului XX, semnate de compozitori precum Benjamin Britten (War Requiem, Serenade, Les Illuminations) şi Arthur Honegger (Le Roi David) sau producţii ale altor autori moderni: Cornel Ţăranu, Valentin Timaru, Constantin Râpă. Repertoriul său de tenor liric a inclus timp de câțiva ani roluri precum Lenski (Evgheni Oneghin), Rodolfo (La Bohème), Alfredo (La Traviata), Alfred (Die Fledermaus), Barinkay (Der Zigeunerbaron), Nemorino (L’elisir d’amore), Faust (Faust).

Cu timpul, vocea sa a evoluat spre repertoriul spint, abordând roluri precum Pinkerton (Madama Butterfly), Don José (Carmen), Radames (Aida), Cavaradossi (Tosca), Canio (Pagliacci), Turiddu (Cavalleria Rusticana), Don Carlo (Don Carlo) şi Manrico (Il Trovatore).

În ultimii ani a abordat repertoriul dificil pentru tenor dramatic, devenind singurul român care la această oră are în repertoriu Otello (Otello), Calaf (Turandot), Samson (Samson et Dalila), Don Alvaro (La Forza del Destino), Tannhäuser (Tannhäuser), Lohengrin (Lohengrin) şi Tristan (Tristan și Isolda).

În anul 2013 tenorul Marius Vlad Budoiu cântă sub bagheta maestrului Daniel Barenboim la Opera de Stat din Berlin, la Teatro alla Scala din Milano și la Festivalul Proms, la Royal Albert Hall, la Londra. Printre colaboratorii de renume ai tenorului  se numără  Zubin Mehta, Daniel Barenboim, Rafael Frühbeck de Burgos, Gennady Rozhdestvensky, Antonio Pappano, Peter Ruzicka, Marek Jankovski, Friedrich Haider, Cristian Mandeal. A colaborat cu Filarmonica din München, Filarmonica din Hamburg, Staatskappelle Berlin, Berliner Symphoniker, Staatskappelle Dresden, Santa Cecilia din Roma, cu operele din Bucureşti, Bratislava, Budapesta, Scala din Milano, Staatsoper din Berlin, Freiburg, Marseille, Toulon și multe altele.

În anul 2016, Marius Vlad a fost protagonistul unei producții cu titlul Tannhäuser, la Melbourne, care i-a adus încă o confirmare a valorii sale la nivel internațional.

Deţinând titlul de Doctor în Muzică, Marius Vlad Budoiu desfăşoară de 20 de ani o bogată activitate pedagogică la Academia de Muzică din Cluj. Printre artiştii formaţi sub îndrumarea sa fac parte nume de rezonanţă în arta lirică, personalităţi cu remarcabile cariere naţionale şi internaţionale.

Tenorul Marius Vlad Budoiu este distins cu Premiul Revistei VIP pentru Cel mai bun solist de operă al anului 2010  şi Premiul de Excelență la Galele 10 Pentru România.

Portret Robert Daniel Rădoiaş

Născut  la Ploieşti, dirijorul Robert Daniel Rădoiaş a absolvit în anul 1995 Liceul de Artă din oraşul natal, la specialitatea interpretare instrumentală – vioară. După anii de studiu la Universitatea „Transilvania”din Braşov (1995 – 2000), urmează cursurile de masterat în Stilistică dirijorală, avându-i ca profesori pe Nicolae D. Bica (dirijat coral), Ludovic Bács (dirijat orchestră) şi Dan Buciu (cursuri teoretice). În iunie 2011 şi-a susţinut teza de doctorat, intitulată „Sergiu Celibidache – un fenomen muzical al sec. al XX-lea. O privire monografică”, sub coordonarea profesorului Dan Dediu-Sandu, rector al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.

Ca urmare a obţinerii unor burse a participat la cursurile de dirijat organizate de Bayerische Musikakademie Marktobersdorf (Germania) sub îndrumarea profesorului Volker Hämpfling de la Robert-Schumann -Hochschule din Düsseldorf (2003) şi la cel de al treilea Concurs Internaţional pentru Tineri Dirijori de Cor de la Viena (Austria), concurs organizat de Universität für Musik und Darstellende Kunst Wien (2004).

Robert Daniel Rădoiaş a desfăşurat activităţi didactice la Facultatea de muzică din cadrul Universităţii „Transilvania” din Braşov (2000 – 2001, 2005 – 2006), ca îndrumător al cursului de dirijat coral din cadrul specializării Pedagogie muzicală şi la Universitatea Emanuel din Oradea (2002 – 2009), în calitate de lector la disciplinele dirijat coral şi ansamblu coral.

Ca dirijor al corului mixt de cameră al Universităţii Emanuel din Oradea, în 2005 a concertat în Rusia, unde a prezentat alături de Orchestra Academică a Filarmonicii din St. Petersburg oratoriul Matthäus Passion de Johann Sebastian Bach. La conducerea aceleiaşi formaţii corale a câştigat în 2004 premiul II la Youth & Music Festival – Viena.

Din anul 2007 este dirijorul Corului academic al Filarmonicii de Stat din Arad, alături de care susţine o activitate concertistică intensă, concretizată şi în turnee în Olanda, Austria (Festivalul de Operă Sankt Margarethen) şi Franţa. La ediţia din 2011 a Festivalului Internaţional George Enescu, a realizat alături de ansamblul coral prima audiţie a Simfoniei Hölderlin de Peter Ruzicka şi a Simfoniei nr.5 de George Enescu.

În decembrie 2011, de Ziua Naţională a României, Robert Daniel Rădoiaş a dirijat corul academic cu ocazia unui concert organizat de Consulatul general al României la Strasbourg, reprezentând ţara noastră la Consiliul Europei.

În 2012, an în care lumea muzicală de pretutindeni a aniversat centenarul naşterii Maestrului Sergiu Celibidache, Editura Muzicală din Bucureşti publică în două volume cartea „Sergiu Celibidache –  un fenomen muzical al secolului al XX-lea. O privire monografică, semnată de dirijorul Robert Daniel Rădoiaş.

Din anul universitar 2016 -2017 este profesor asociat al Facultăţii de muzică şi teatru din cadrul Universităţii de Vest Timişoara, unde conduce cursul de dirijat coral pentru studenţii masteranzi.